Ce spune Biblia ♦ Condiția umană

Viață veșnică

Dumnezeu a creat oamenii „după chipul Său”. Unul dintre lucrurile pe care le implică această afirmație este că oamenii sunt creați cu un suflet etern. Indiferent cât de incredibil ar părea, fiecare om are un trup fizic și un suflet spiritual.

Când cineva moare, el nu dispare și nici nu se naște din nou într-un alt corp. Când cineva moare, trupul se descompune, dar sufletul (sau spiritul) continuă să trăiască și ajunge în prezența Dumnezeului celui viu. Deci, moartea nu este „stația finală”, ci este mai degrabă o „poartă” de la viața pământească la viața veșnică ce urmează.

Deci, fiecare om începe să trăiască în momentul în care este conceput în pântecele mamei sale. Sufletul primește un trup și începe prima parte a existenței sale, care este viața pământească. Pentru unii este una foarte scurtă, pentru alții este mai lungă, dar indiferent de câte zile sunt în viața unei persoane, viața pământească este limitată și nu poate fi comparată în lungime cu cea eternă care urmează după moarte.

Căderea omului în păcat nu a schimbat faptul că viața umană este veșnică. Dar din cauza păcatului, destinația după moarte este iadul. Desi Dumnezeu a intenționat să trăiască veșnic cu oamenii într-o armonie perfectă, căderea în păcat a însemnat o distrugere fatală a relației dintre Dumnezeu și om. Din cauza păcatului, oamenii sunt condamnați să primească pedeapsa iadului. Viața din iad este, de asemenea, veșnică, dar pentru că este o viață îngrozitor de dureroasă, este mai degrabă numită „moarte veșnică” decât „viață veșnică”.

Singura scăpare din acest destin etern este să crezi în Isus Hristos cât timp ești încă în viață pe Pământ și să te pocăiești de păcatele tale. Isus te poate ierta pentru că a murit pentru păcatele tale. Acesta este singurul mod de a schimba destinul și de a ajunge cu Dumnezeu în viața veșnică în loc să fii aruncat în iad pentru veșnicie.